Partaj bunuri

Apartamentul cumpărat împreună, mașina plătită în rate, contul de economii, acțiunile la firmă, toate devin subiecte de negociere sau de judecată la divorț. Partajul bunurilor comune este adesea mai complex decât divorțul în sine, mai ales când valorile sunt semnificative sau când există bunuri greu de împărțit fizic. Clarificarea de la început a drepturilor tale este esențială.

Ce bunuri intră în partaj: regimul comunității legale

Dacă soții nu au încheiat un contract matrimonial (convenție matrimonială), funcționează regimul comunității legale (art. 339, 359 Cod Civil). Conform acestuia:

• Bunurile comune sunt cele dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei: imobile, vehicule, economii, investiții, drepturi patrimoniale;
• Fiecare soț deține cotă de 50% din bunurile comune, dacă nu se dovedește o contribuție diferită;
• Partajul se poate cere oricând în timpul căsătoriei sau după desfacerea acesteia.

Ce bunuri NU intră în partaj: bunurile proprii

Art. 340 Cod Civil enumeră categoriile de bunuri proprii ale fiecărui soț, care nu se partajează:

• Bunurile dobândite înainte de căsătorie;
• Bunurile primite prin moștenire sau donație în timpul căsătoriei (cu excepția celor pentru care dispunătorul a prevăzut că vor fi comune);
• Bunurile cu caracter strict personal (haine, bijuterii personale);
• Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală;
• Bunurile dobândite cu prețul de înstrăinare a unui bun propriu (subrogare reală).

Atenție practică: dacă apartamentul a fost cumpărat parțial cu bani din moștenire și parțial cu economii comune, situația este mixtă. Cotele de contribuție se stabilesc prin probe, extrase bancare, contracte, dovezi de transferuri. Un avocat vă ajută să construiți sau să contestați o astfel de situație.

Contractul matrimonial (separația de bunuri): ce schimbă

Soții pot opta, înainte sau în timpul căsătoriei, pentru un alt regim matrimonial prin contract autentificat la notar:

• Separația de bunuri (art. 360, 365 Cod Civil), fiecare soț deține și administrează propriile bunuri; nu există masă comună de partajat la divorț;
• Comunitatea convențională, soții pot extinde sau restrânge masa bunurilor comune față de regula legală.

Dacă există un contract matrimonial, partajul se desfășoară conform clauzelor lui, situație substanțial diferită față de regula generală. Este esențial să verificați dacă un astfel de contract există și ce prevede.

Modalitățile concrete de partaj

1. Partajul voluntar la notar, soluția cea mai rapidă și mai puțin costisitoare. Soții se înțeleg, notarul autentifică acordul. Poate fi inclus în procedura de divorț la notar sau realizat separat, după divorț. Nu necesită instanță.

2. Partajul judiciar, când nu există acord. Se desfășoară în fața instanței (art. 669, 686 Cod Civil). Judecătorul poate dispune:

• Atribuirea bunului unuia dintre soți cu obligația de a plăti celuilalt o sumă de bani (sultă) egală cu cota-parte cuvenită;
• Vânzarea bunului și împărțirea prețului dacă nu se poate atribui sau soții nu se înțeleg;
• Partajul în natură, când bunul poate fi divizat fizic (teren, imobil cu apartamente distincte).

Imobilele comune: cazul cel mai frecvent și mai delicat

Apartamentul sau casa comună este de regulă cel mai valoros bun de partajat și cel mai greu de împărțit în natură. Situațiile tipice:

• Un soț vrea să păstreze apartamentul; celălalt vrea să primească contravaloarea cotei sale, se negociază suma (sau se stabilește de instanță prin expertiză imobiliară);
• Niciun soț nu-și poate permite să preia singur imobilul, instanța poate dispune vânzarea și împărțirea prețului;
• Imobilul este ipotecat (credit bancar comun), banca devine parte în ecuație; partajul nu stinge obligația față de bancă fără un acord tripartit.

Evaluarea imobilului se face prin expert tehnic judiciar, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu. Valoarea stabilită de expert este baza de calcul pentru sultă.

Firme și societăți comerciale: situație specială

Dacă unul sau ambii soți sunt asociați sau acționari ai unei societăți comerciale, părțile sociale sau acțiunile dobândite în timpul căsătoriei pot intra în masa partajabilă (dacă nu există un contract matrimonial de separație sau dacă nu s-a dovedit că sunt bunuri proprii).

Partajul nu înseamnă automat că celălalt soț devine asociat, în funcție de tipul societății și de actul constitutiv, pot interveni clauze de agreare sau de preempțiune. Un avocat care cunoaște atât dreptul familiei, cât și dreptul comercial este esențial în aceste situații.

Stabilim ce ți se cuvine: +40 770 510 858, consultație inițială, disponibil Luni, Duminică, 09:00, 21:00.

→ Vezi și: Divorț amiabil | Divorț contencios | Formular de contact